Печать
Просмотров: 3031

 

... s-a călugărit, luându-şi numele de Paisie. Alexandru Lăpuşneanu a fost domn al Moldovei între anii 1551-1568, boier moldovean, originar din Lăpuşna..

Începutul domniei sale părea favorabil intereselor marii boierimi: i-a eliberat pe toţi cei puşi în închisoare, i-a rechemat pe fugari şi le-a dat demnităţile şi moşiile de mai înainte. Si-a luat-o de soţie pe Ruxandra, fiica lui Petru Rareş şi a doamnei Ecaterina-Elena (fiica despotului Serbiei Ioan Brancovici). Din 1555, Alexandru Lăpuşneanu a început să ia măsuri de întărire a puterii centrale, deposedând de averi şi omorând numeroşi boieri, mulţi fiind nevoiţi să fugă în Polonia şi în Imperiul Otoman.

În vara anului 1538 a condus o mare armată împotriva lui Petru Rareş,  în urma căruia a anexat Bugeacul la raiaua Akkerman şi a transformat Tighina cu teritoriul din jur în raiaua.

Spre sfârşitul primei domnii a stabilit legături cu Ivan IV cel Groaznic, ţarul Moscovei, la care a trimis o solie în persoana egumenului Eftimie (egumen al mănăstirii Căpriana), propunându-i lui Ferdinand I Habsburd (rege al Ungariei şi al Boiemiei din 1526), o nouă alianţă antiotomană, acesta din urmă nu numai că nu a acceptat oferta, dar a şi contribuit la răsturnarea lui, ajutându-l pe Despot Vodă (domn al Moldovei – 1561-1563) să ocupe tronul. Trădat de boieri, Lăpuşneanu a fost învins la Verbia (sat pe Jijia, în apropierea târgului Dorohoi) şi s-a refugiat în Imperiul Otoman.

În primăvara anului 1564 a revenit cu oaste turcească şi l-a alungat pe Ştefan Tomşa care, la rândul său, îl detronase pe Despot Vodă. A doua domnie a lui Lăpuşneanu a fost marcată prin nenumărate masacre ale boierilor. Tot în această domnie a mutat capitala de la Suceava la Iaşi.

În martie 1568, lăsând scaunul fiului său Bogdan (domn al Moldovei – 1568-1572), Alexandru Lăpuşneanu s-a călugărit luându-şi numele de Paisie. O lună mai târziu, la 05 mai, moare, după toate probabilitățile, otrăvit.