Печать
Просмотров: 2361

 

... (născut-1627 şi decedat-1667) a fost un arab creştin din Siria, arhidiacon din Antiohia (Antiohia pe Orontes este un oraș din Siria antică, azi Antakya oraș situat în Turcia.

Era un oraș renumit în lumea antică, istoria lui fiind legată de dinastia regală Seleucidă, care s-a format după moartea lui Alexandru cel Mare), care l-a însoţit pe patriarhulMacarie în călătoriile sale prin ţările române şi Rusia, despre care a scris o carte în limba arabă cu date istorice foarte preţioase referitoare la ţările române şi la poporul român. Cartea a fost tradusă în limba română de Centenar Emil Cioran (1911-2011, român prin naştere, francez prin adopţie, revendicat deopotrivă de istoriile literaturilor română şi franceză, cunoscut şi recunoscut la noi abia după 1989) şi a apărut prima dată la Bucureşti în 1900.

În prima călătorie întreprinsă alături de Macarie, care a durat 6 ani, a traversat Dobrogea, Moldova şi Kievul, pentru a ajunge la Moscova, iar la întoarcere a trecut şi prin Ţara Românească. Paul de Alep a însemnat tot ce i s-a părut important de reţinut. A descris localităţi, oraşe, palate domneşti şi mai ales biserici şi mănăstiri. Notează unele detalii sugestive care vor ajuta mai târziu la reconstituirea acestor monumente. Pe lângă acestea povesteşte legende şi mituri, spre exemplu legenda ridicării mănăstirii Argeş.

Arhidiaconul arab descrie numeroase aspecte din viaţa cotidiană a românilor. Descrie aspectul exterior şi interior al caselor ţărăneşti, clădite din bârne şi scânduri şi cu acoperişuri înalte. Culege informaţii despre datini şi obiceiuri de la nuntă, înmormântare sau de sărbători şi este fascinat de obiceiurile românilor de Crăciun. El furnizează astfel detalii preţioase pentru cunoaşterea etnografiei şi folclorului românesc din secolul XVII. 

Deosebit de interesante sunt relatările cu privire la economia ţărilor române. Despre grâul moldovenesc notează, în stilul oriental plin de imaginaţie, că este caracterizat printr-un fir lung ce întrece înălţimea omului. Este impresionat de bogăţia de fructe din livezile domnului şi notează modul de păstrare al legumelor la mănăstirile de călugări.